vineri, 4 noiembrie 2011

Pages

Asi dori sa iau viata de la zero....fara sa las in urma lucrurile pe care le-am invatat. Vorbind de oameni, e discutabil.
In ultima vreme nu stiu daca pun concluzii sau pur si simplu le trag de la sine.Incerc sa ma apropii de oameni care la prima vedere imi sunt dragi, incerc sa ma descurc prin lucruri care la prima infatisare par simple insa cu siguranta gresesc. Nimic din ceea ce se vede nu e ceea ce pare, si cu cat un lucru pare mai simplu pe dinafara, pe atat de complicat se manifesta in interior. Oamenii dezamagesc si prin asta se uzeaza, la fel ca si obiectele indiferent de structura lor. Fiecare la randul nostru dezamagim cumva cu sau fara voie. Poate ne e dat sa nu cautam perfectiunea , ci sa apreciem formele tragice si in total dezacord cu armonia. Nu armonia ne-a construit, ci modul in care am evoluat si ne-am format ca mingiile de cauciuc care au strans de-a lungul drumului lor sute de particule de praf. Am dedus ca atunci cand suntem cuprinsi de teama, ranim pentru a ne apara. Atunci cand avem amintiri negre si ne agatam permanent de episoadele neplacute care ne-au conturat in timp, tindem sa aruncam in gol cu franturile de fragmente care ne-au facut sa ne conturam in lumina si sa radiem. Ma intreb din nou de ce frumusetea si linistea nu se materializeaza astfel incat sa le dorim, sa le atingem si sa scoatem rostul din ele. Incerc sa deschid ochii larg si sa traiesc drame ale unor oameni care isi vindeca momentele cu medicamente prost facute din bucuriile celor din jur.....incerc apoi sa le aplic dupa aceiasi reteta transmisa din generatii in generatii si imi dau seama ca am o chimie diferita de cea a multor oameni. Oare ofer mult, sau cer mult?
...sau poate sunt prea egoista, uneori prea singura in universul meu. Am invatat mereu din greseli si am dat foc paginilor proaste pe care le marcasem. Am realizat ca nu imi folosesc la nimic si ca timpul le-a transformat fara ca eu sa vad pe moment, in experiente pure si simple care nu au nevoie de prezentare. Of scriu atat de rar si atunci cand o fac ma caut , pe cea de altadata, si nu sunt
Iubesc sa stau aici, iubesc sa imi devorez gandurile si sa le astern pe foi. Aici cuget si va citesc.....nu stiu daca mai iubesc si oamenii de alta data, sau macar vreunul. Punct

marți, 27 septembrie 2011

Read

Nascuti la inceputul anilor 80 vedem acum in anul 2011 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea" , "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea","Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri. Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza...Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Pasiuni,mai ales Sunset , chiar si Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi guma Turbo, sau pustile alea absolut superbe cu apa.Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Led Zeppelin, Jimi Hendrix, Abba si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit "Licurici", "Pif", Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC " fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi. Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf. Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam".. Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea. Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie. Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie , noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV , noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus". Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ... Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru ! Trimite si la prietenii pe care poate i-ai uitat de mult, sa isi aduca aminte si ei!..
Nu stiu cine a scris asta dar e practic povestea vietii noastre
Punct.

duminică, 11 septembrie 2011

Nord

Ni s-au rupt copertile...Acum vine frigul si am ramas descult, tarziu.
Parca cineva tragea de sireturi, si erau atat de lungi incat cu putin noroc puteau sa mature haosul din jur. Nu a mai ramas nimic decat praf caci la pulbere s-au limitat altii mai tarzii ca noi. Nu faceam decat sa cer putina compasiune pentru acea umbra de ger ce avea sa vie', si in curand vorbeam doar limbi diferite caci ceea ce ne unea odata s-a dus mai repede ca gandul. Aceleasi placi de vinyl netratate si uitate intr-un colt de lume. Asi dori sa le asculte cei ce le-au ignorat mesajele si au ramas singuri pe o canapea carpita, caci ele tineau locul dorului si a focului din soba cand lumea isi pansa ranile si trecutul. Am ascultat doua, trei fraze pana sa realizez ca nu inteleg niste lucruri, care aparent se afla intre noi dar probabil efectul lumii nevazute se simte acum, e doar o prezumtie. Asa e cu toate....
Punct

vineri, 26 august 2011

Despre oameni


Vorbim din nou despre oameni. Cred ca fiecare din noi iubeste oamenii, mai mult sau mai putin, in atatea mii de sensuri pe care mintea abia le recunoaste. Asi spune ca in viata oamenii trec prin porti ca de metrou, ai biletul, intri...si la fel de bine iesi.
M-am plans de multe ori de oamenii care au trecut prin mine fara sa le pot conserva mireasma. Atat de rapid incat nu stiam daca a trece mai departe inseamna a uita, sau pur si simplu nu am apucat sa ma bucur de ei. Regrete exista mereu si cum timpul are grija sa creeze o chimie secreta ramai prins undeva in spatiu si ti se permite sa alegi. Nu stiu ce am ales, cert este ca in formele alea neintelese de mine si mai putin evidente am reusit sa ma infasor in oameni frumosi, oameni lumina, oameni noi.
Citeam in urma si din nou m-am pierdut intr-ale mele, acelea lumesti, incat scriu atat de rar de parca nu asi mai avea trairi. Am mult mai multe ca pana acum insa imi vine greu sa le desprind din mine si sa le asez aici. De multe ori am senzatia ca orice facem e o melodie dintr-un pian ...alb, negru, alb ,negru.
.....ei s-au dus si nu au apucat sa isi scrie melodia. Erau si ei oameni si doreau sa aiba un suflet fericit, nu un suflet imprastiat in mii de bucati de sticla peste care sa calce perechi de pantofi. Aveau dorinte si sperante si de ce nu si-au gasit intelegere aici?
Vorbim despre oameni.....mai exista oameni? poate doar dincolo de noi cei ce am ramas aici, si poate cautam sa devenim ...ceva.
Am gasit unii si cu asta am mai urcat o scara
Aceiasi ëu
Punct
De ce la Unirii un mare actor trebuie sa cerseasca o tigara de la trecatori? Cand se sting reflectoarele tot ce stralucea odata e negru,dar stim ca a stralucit si trebuie doar sa aprindem iar reflectoarele ca sa-si recapete farmecul...nu e un efort asa mare... ( bobo)

luni, 27 iunie 2011

X.hausted


Am obosit....incerc sa imi trag ultimele lanturi care imi par din ce in ce mai grele...nu mai am rabdare sa fac nimic, nici macar nu mai sunt in stare sa ma exprim coerent cand caut niste sensuri simple si totusi atat de complexe. Scriu sa nu vorbesc, scriu sa nu citesc pentru ca ...ma doare
E ciudat poate, dar toti simtim asta la un moment dat. E ca un vagon care te loveste din plin, te lasa acolo si parca nu vrei sa te mai trezesti sa vezi ce urmeaza ...simti mii de puncte sensibile cauti sa dai un update sa continui ceea ce ai inceput.
Simt acum ca exist numai in momente , pe care nu voi reusi niciodata sa le privesc fara sa le dau un nume, simt ca m-am scurs intr-o balta in care vor calca altii si poate am sa ma evapor incet ...merg pe ideea ca nu exista pedepse ci doar consecinte asa ca atunci cand pare ca e de rau va urma ceva bun
Mi-am schimbat anotimpul si daca ar fi astazi toamna asi zambi mai larg , mi-asi lua un pullover si asi pleca afara sa culeg frunze....vara asta o reneg ...nu stiu cand a venit si nu-mi pasa cand o sa plece...si asta pentru ca mi-a lasat prea putin timp sa ma bucur de ea, ma ingana ca un copil stupid si apoi ma pune pe fuga...si spun din nou, am obosit.
A...si ca sa astept toamna mai am de urcat o scara proiectata gresit ...punct

sâmbătă, 25 iunie 2011

Unicat


Mi s-a intamplat sa ma aflu intr-o sala mare...nu e ca si cum ai merge pe strada si te tranteste din plin un parfum strain. Am patit recent sa-mi impart entuziasmul la revederea unei persoane pe care am simtit-o inexplicabil de aproape. E o experienta unica , imposibil de uitat care pe moment m-a facut sa cred in acel "nu se poate asa ceva". Ba se poate.....
...stiu cel mai bine asta, si inca incerc sa ma conving pe mine ca exista unele legaturi divine probabil, sau cine stie, pe care nimeni nu le poate separa. Poate nu imi gasesc acum cuvintele sa exprim unele chestiuni asa cum ar trebui, dar dat fiind faptul ca nu imi este greu sa impartasesc acest lucru...fac un pas inainte.
Exista oameni...figuri diferite si de multe ori atat de familiare incat abia le poti distinge. Nu caut imposibilul,dar uneori patrundem intr-un univers de care nu apartinem si fiind straini nu mereu ne setam cum trebuie GPS-urile. E ca si cum ti-ai pune o pereche de ochelari in care sa nu existe stanga si dreapta si sa fii obligat sa privesti la orizont. Cam asa priveam eu lucrurile atunci pana cand am dat mana cu realitatea aceea de care nu ma temeam, pe care unii nu si-o doresc insa eu mi-o asum si o ador. Incetul cu incetul construim...poate citind nu va intelege nimeni ce debitez eu aici, insa prefer sa o las asa . Asta simt si asta scriu....exista o persoana la cateva zeci care imi dau o buna dispozitie intinsa la cote maxime . Am vazut, am gasit, si multumesc din nou.
Am mai pus o piesa la colectia , favorite....pentru ca astazi e greu sa fii colectionar de piese rare, de calitate , pe care sa le obtii prin propriile tale forte fara sa folosesti mijloace mai mult sau mai putin de condamnat. Sunt eu si ma incadrez aici....ma bucur ca m-am sters de praf si...ramane de vazut
Punct. mereu o iau de la capat si e din ce in ce mai frumos

joi, 16 iunie 2011

Absolventa

Azi a fost o zi importanta din viata mea...plina si umpic obositoare insa curios este faptul ca nu m-au incercat emotii. Bucuria ca mi-am vazut cativa prieteni alaturi acolo a insemnat mai totul pentru mine, si bineinteles familia mea.
Am pus punct celor 4 ani care pana de curand imi macinau existenta si fiinta.
Am absolvit
Poate suna banal, insa pentru oricare dintre noi, fiecare eveniment care iti da un plus din punct de vedere intelectual este o reusita sigura.
A inceput undeva in clasa 1, cand imi aminteam cum ii spuneam mamei niste prostioare destul de inteligente pentru un copil de nici 6 ani. Atunci aveam emotii pentru ca urma sa imi schimb colegii, mediul, dadeam copilaria pe o carte si asta ma fascina. Apoi a fost clasa a 4....stiam ca intru in a 5-a si nu plec la liceu. Voiam sa raman unde imi creasem alt glob de sticla in care sa nu intre nimeni. A urmat apoi clasa a8, emotii din nou, teama de esec si un succes in final, care m-a dus intr-o cu totul alta lume unde pe langa altii ma simteam mediocra si usor instabila. M-am ridicat in cele din urma si am reusit sa imi demonstrez mie ca tind spre mai mult si ca succesul altora ma bucura mai degraba decat sa ma umple de invidie. Am ajuns sus....depinde ce se intelege prin sus. Important e ca stiu eu la ce ma refer....
In cele din urma am terminat liceul unde m-am atasat emotional de alti si alti oameni, unde mi-am facut prieteni care si acum dupa ani de zile ma intreaba de sanatate si pe care ii stimez. Am fost si acolo sus....suficient de sus incat sa pot obtine orice.
A urmat facultatea....o decizie grea....o decizie care iti arunca viata ca pe zaruri si unde in functie de numarul de puncte puteai fi pierzator sau castigator. Pana in acest moment nu sunt sigura ca am castigat lozul cel mare. Nu am avut o viata de student atat de reusita cum mi-asi fi dorit. Nu am avut gasca din camin, sau cea din facultate cu care sa trag baute pana la 6 dimineata ca la 7 sa fiu la examen. Am fost un copil linistit...si spun copil...pentru ca abia incep sa simt ca m-am maturizat. Regret asta....ii invidiez pe cei care au avut colectiv, au imbinat stresul cu buna dispozitie si nu au facut din facultate scopul vietii lor , astfel ca daca pici un examen gata...sinucidere.
In nici un caz.
Mi-asi fi dorit ceva mai bun pentru mine din punctul asta de vedere, insa am invatat si de data aceasta ca atunci cand se inchide o usa, se deschid altele si de cele mai multe ori trebuie sa fii suficient de pregatit sa poti intra. Daca usile nu se deschid, trebuie sa cauti una la care sa bati...si tot asa.
Poate distractia pentru mine incepe acum....oricum mi-am selectat mediul pe care sa-l bag in bolul de sticla din etapa aceasta. E important sa stii ce vrei, si ce oameni alegi sa ai langa tine care sa te sustina spre urmatorul pas. Am vazut asta si le multumesc.
Urmeaza examenul de licenta....am asteptari de la mine si caut sa nu ma dezamagesc. Mi-am impartit idealurile in pasi mici si am pornit la drum.
Punct

marți, 10 mai 2011

Nu imi amintesc sa fi vorbit, nici sa mergem undeva
Parca eram in ceva mult mai mare, care ne ducea mai departe ca noi sa nu trebuiasca sa ne gandim la nimic altceva, decat sa ne dam in leagan sau sa alergam liberi.
O ciocnire intre trenuri....
Am stat pe o piatra uitandu-ne spre intersectie ...de acolo puteai auzi masinile inainte sa le vezi, si mereu cand auzeam masinile ma gandeam : " Dumnezeule, uite-i ca vin". Din nou, din nou.
Dupa o vreme ne-am intors ...dar nimeni nu stia ca am fost in tren.
In dimineata urmatoare m-am trezit si nu era nici o masina in fata casei...abia atunci am stiut ca nimeni nu ma va mai duce la culcare niciodata.

waiting for forever

marți, 5 aprilie 2011

Carare de pasi....inca 100 de metri

Ultima suta de metri iti atarna o greutate pe piept a carei povara o simti cu fiecare rasuflare in parte , pana in momentul cand se dizolva in neant fara sa realizezi ca ti-a lasat urme, semne, sau pur si simplu ti-a facut un mare bine.....ti-a dat forta mai mare de respiro
Testez reactii noi de fiecare data....alchimia trupului te indeamna la multe...fericire, stres, euforie, oboseala si perfuzii intr-un zambet....nu am asteptat niciodata vara atat de mult doar de dragul de a scapa de incatusare si a-mi da mana cu libertatea
Am conceptia unui detinut...doar ca aceasta condamnare este scurta si benefica....constructiva si cat se poate de idealista. Fac planuri pentru liberatate si momentul in care am sa trag in plamani tot aerul curat ....fac planuri si ma pregatesc sa plec
Nu am ce pune in valiza ...dar am sa gasesc
Punct

duminică, 13 martie 2011

Coincidente istorice

01. Când era foarte mic, Regele Ludovic al XVI-lea a fost atenţionat de un astolog să fie prudent pe data de 21 a fiecărei luni pentru că nu îi va merge prea bine. Prin urmare, în zilele respective, Ludovic se străduia să stea cât mai liniştit. I-a mers o perioadă până când pe 21 iunie 1791 a fost arestat în timp ce încerca să fugă din Franţa. Pe 21 septembrie 1791, monarhia a fost abolită şi Franţa a fost declarată republică, iar pe 21 ianuarie 1793 Ludovic a fost executat prin ghilotinare.

02. Undeva pe la 1800 şi ceva, Regele Umberto I a mers la un restaurant din Monza unde a realizat cu stupoare că semăna leit cu proprietarul restaurantului. A stat de vorbă cu acesta şi a aflat că erau născuţi în aceeaşi zi, 14 martie 1844, că se născuseră în acelaşi oraş, că pe soţiile lor le chema la fel şi că restaurantul se deschise în ziua în care Umberto fusese încoronat.

Pe 29 iulie 1900, Umberto făcea o baie de mulţime când a aflat că proprietarul fusese împuşcat şi murise. La doar câteva minute şi el a fost asasinat de un necunoscut.

03. Prin 1920 scriitoarea Anne Parrish se plimba printr-un anticariat şi a găsit una dintre cărţile care îi fermecaseră copilăria. I-a arăta-o soţului ei, iar când acesta a deschis-o şi-a dat seama că era chiar cartea din care îi citeau ei părinţii. Pe prima pagină erau scrise numele şi adresa Annei.

04. În 1898, Morgan Robertson a scris o carte care se numea "Futility" în care era vorba despre un transatlantic "inscufundabil" care se numea Titan şi care se lovea de un iceberg şi se scufunda. Ce s-a întâmplat în 1912 cu Titanicul, ştie deja toată lumea.

05. John şi Arthur Mowforth au fost doi gemeni care, la maturitate, locuiau în oraşe diferite. Pe 22 mai 1975, cam la aceeaşi oră, amândoi au făcut atacuri de cord şi au murit la scurt timp după ce au ajuns la spital. Niciunul dintre ei nu a aflat de soarta celuilalt.

06. În 1953 reporterul Irv Kupcinet se afla la Londra pentru a transmite despre încoronarea Reginei Elisabeta a II-a. S-a cazat la hotelul Savoy şi când a deschis dulapul a găsit câteva lucruri care îi aparţineau lui Harry Hannin, un prieten de-al lui şi care făcea parte din Harlem Globetrotters. N-a avut cum să-i spună lui Hannin vestea bună, dar, după două zile, a primit o telegramă de la Harry care îi spunea că găsise într-un hotel din Paris o cravată pe care Kupcinet o uitase acolo.

07. Un bărbat care circula cu un scuter a fost ucis în 1975 după ce a fost lovit de un taxi. Până aici, nimic neobişnuit. Un an mai târziu, fratele celui decedat de plimba cu acelaşi scuter şi a fost lovit de acelaşi şofer care conducea acelaşi taxi. Conducătorul scuterului a murit pe loc, exact ca fratele său.

08. Prin 1920, trei bărbaţi de origine britanică se aflau în acelaşi tren în Peru. Erau singurii din compartiment şi au intrat în vorbă. S-au prezentat unul altuia şi aşa au aflat că pe unul îl chema Bingham, pe cel de-al doilea Powell, iar pe cel de-al treilea Bingham-Powell.

09. Mark Twain s-a născut în 1835 în ziua în care a apărut cometa Halley şi a murit în 1910 în ziua în care cometa a apărut următoarea dată. De altfel, scriitorul a şi prezis acest lucru spunând că a venit cu cometa şi că va pleca odată cu ea.

10. Pokerul era un joc luat extrem de tare în serios pe la 1800. În 1858, Robert Fallon a fost împuşcat mortal după ce câştigase 600 de dolari pe motiv că trişase. Au chemat poliţia, dar s-au gândit să joace în continuare. Nimeni nu a vrut să îi i-a locul celui ucis pe scaun de frica destinului, iar ceilalţi jucători au căutat un străin care să nu fi ştiut de acest crimă. L-au găsit, l-au pus la masa de joc şi în momentul în care a venit poliţia acesta câştigase deja 2.200 de dolari. La identificare, toată lumea a fost şocată. Noul jucător era chiar fiul decedatului Rober Fallon. Cei doi nu se văzuseră de şapte ani.

11. În 2002, doi fraţi gemeni din Finlanda au murit după ce au fost loviţi de două camioane diferite, la două ore unul după celălalt, pe acelaşi drum şi la doar un kilometru şi jumătate unul de celălalt.

Reprezentanţii poliţiei au declarat că accidentele sunt cu atât mai bizare pentru că incidentele rutiere se întâmplau foarte rar pe drumul respectiv.

12. Poveştile cu gemeni sunt, câteodată, uluitoare, dar asta le cam întrece pe toate. Doi fraţi gemeni din Ohio au fost separaţi la naştere şi adoptaţi de familii diferite. Ambele familii şi-au botezat copiii cu numele James. Cei doi băieţi au mers la şcoli militare, erau pasionaţi tâmplărie, s-au căsătorit cu femei pe care le chema Linda, au făcut doi băieţi pe care i-au botezat James Alan şi James Allan, au divorţat şi s-au recăsătorit cu două femei pe care le chema Betty şi au avut câini botezaţi Toy. Cei doi s-au întâlnit pentru prima oară la 40 de ani.

13. În 1853 Henry Ziegland s-a despărţit de iubita lui care s-a sinucis la scurt timp. Fratele acesteia, distrus de durere s-a dus şi l-a împuşcat pe Ziegland după care s-a sinucis. Spre norocul lui, Ziegland a scăpat cu viaţă. Glonţul doar îl zgâriase după care s-a oprit într-un copac. Câţiva ani mai târziu Ziegland s-a hotărât să taie copacul respectiv, dar cum acesta era foarte gros, el s-a gândit să îi pună dinamită la rădăcină. Spre ghinionul lui, dinamita a făcut ca glonţul rămas în copac să ricoşeze chiar în capul lui. Acesta a murit pe loc.

14. Despre Joseph Figlock se poate spune că a fost piaza bună a unui copil. Prin anii '30 Figlock se plimba pe străzile Detroit-ului când peste el a căzut un copil. Mama lui îl ţinea la fereastră la un etaj superior şi l-a scăpat. Atât el, cât şi copilul au suferit răni minore. Câţiva ani mai târziu, accidentul s-a repetat doar că acum copilul a căzut singur. Acelaşi copil! Tot pe Figlock! Nici de data aceasta nimenu nu a suferit răni grave.

15. Aşa cum ştim cu toţii, James Dean a murit în 1955 în urma unui accident rutier. Dean conducea un Porsche. Ceea ce se ştie mai puţin e faptul că maşina este considerată blestemată. Când Porsche-ul a fost ridicat de la locul accidentului, motorul a căzut peste un bărbat şi i-a rupt acestuia ambele picioare. Ulterior motorul a fost cumpărat de un doctor care l-a montat pe maşina lui de curse. Doctorul a murit la scurt timp într-un accident în timpul unei curse de viteză. Nu a fost singurul deces în cursa respectivă. Un alt participant a murit într-un accident separat. El conducea o maşină pe care fusese montat şasiul de la Porsche-ul lui Dean. Între timp, maşina lui James a fost dusă la reparat pentru a putea fi expusă ulterior, iar service-ul în care a fost dusă a fost distrus de un incendiu. Maşina a scăpat cu bine şi a fost expusă la Sacramento un a căzut peste un băiat şi i-a rupt şoldul. Nenorocirile nu se opresc aici. Porsche-ul a fost remorcat şi dus în Oregon, dar s-a desprins de maşina care îl tracta şi a intrat într-un magazin. Fără victime. În 1959 maşina s-a dezmembrat de una singură în 11 bucăţi.

sursa: www.tabu.ro

luni, 21 februarie 2011

1 G.A

Câmpul de joc
Se spune cã un om ori e fãcut pentru a juca, ori nu e.

Ai nevoie de o linie de demarcare intre tine si restul lumii...ceilalti sunt mult prea complicati. Liniile sunt cele mai importante. Trasezi linii in nisip si te rogi la ce ai mai sfant sa nu le incalce nimeni.

Acum cateva sute de ani Benjamin Franklin a impartasit lumii secretul succesului sau: " nu lasa pe maine ce poti face azi" , spunea el. Vorbim de omul care a descoperit electricitatea.Esti tentat sa crezi ca multi dintre noi ii ascultam sfatul. Nu stiu de ce tot amanam lucrurile, dar daca ar trebui sa ghicesc asi spune sa o facem mai ales de frica. Frica de esec, frica de durere, frica de refuz.

Va mai amintiti cand erati copii si credeati in povestile cu zane? Visul despre cum va arata viata. Cum stateam noaptea in pat cu ochii inchisi ?

Tindem mereu sa ascundem orice , si nu suntem pregatiti ca adevarul sa iasa la iveala...

Punct

luni, 14 februarie 2011

Libertango


Ma gandeam, ca lumea e atat de mica incat o pot strange in palme....imi caut exprimarea...La ore tarzii imi iau gandurile si le fac bucati, apoi urmeaza asamblarea ca la puzzle....ia de ici...pune colo si vezi ce iese. Imi lipsesc uneori piese si ma chinuie foaia. Daca nu am potrivit bine marimile?
M-am schimbat incat abia abia incep sa ma cunosc, de unde atata raceala si emotie rigida? fac un pas si pic in gol....ajung intr-un loc cu zeci de mii de oglinzi si ma termina autocritica. Pusesem arome la uscat si din ele sa-mi fac un ceai care sa-mi inrameze fiecare emotie si suflu trupesc.... Cum sa pornesc un razboi? le spun, le arunc si nu le aude nimeni, ca si cum nu ar crede in ele....sunt ideile mele si le urlu zi de zi,le recit mai greu si le povestesc des, caut sa le pictez insa...
Degeaba, ma simt uneori deplasata intr-un spatiu firesc fara libertate de miscare, e ca in vis ca atunci cand alergi in apa dupa fluturi si simtzi o paralizie intensa pana in crestetul capului apoi se inmoaie fuga si apa devine din ce in ce mai adanca....visez ca imi alint mana pe clape de pian in sunete necunoscute ce niciodata nu le-am iubit, insa le am in instinct
Eu: Ma citesti?
A:...pot sa te fumez?
Eu:te intrebam daca ma citesti
A:zilnic , atunci cand trag jaluzelele si deschid ochii cu adevarat
Eu:Asi spune sa dormi cu ochii deschisi, iar atunci cand ma citesti sa ceri voie sa fumezi
Eu:Am sa dau...

Punct

joi, 10 februarie 2011

T.iming

Trãiesc într-un cãmin,
aproape de liceu
E un bloc de 4 etaje cu
120 de elevi cu hormoni
Asta e cea mai grea perioada,când demonii regretului revin si nu mai puteam adormi.
Cu cât mã strãduiam,cu atât eram mai obosit.Eram treaz.Devenisem imun la somn.Mi-am dat seama cã aveam câteva ore în plus.în schimb trebuia sã fiu martorul
trecerii fiecãrei secunde din fiecare orã.

Mergeam aiurea cu autobuzul.Mã uitam cum se schimbã
peisajul în timpul apusului,înainte de a mã lãsa pradã
unei nopti lipsitã de somn.Simteam o alunecare cãtre
loc îndepãrtat,un flux cu efecte necunoscute,îndreptat spre mine ca o undă
de neoprit a destinului.

Oamenii iti dezvelesc zonele ascunse
si te torturezã cu fiecare secundã.Aceasta este arta de bazã în
comercializarea timpului personal.
N-am dormit 2 sãptãmâni.timpul nu mai era fixat.Simt ambele pãrti ale timpului.Manipularea timpului nu e o artã exactã,ca oricare alta, tine de individ.

Îmi imaginez opusul,cã timpul e oprit,Îmi imaginez cã telecomanda
vietii a fost pusã pe pauzã.În aceastã lume opritã pot
sã mã deplasez liber si nedetectat.Nimeni nu va sti cã timpul s-a oprit.
si când revine la normal,
nu va fi vizibil decât un cadru,
ca un fior pe sira spinãrii.

Partea proastã este cã timpul zboarã, Partea bunã e cã tu esti pilotul.Punct

joi, 3 februarie 2011

Un mic ajutor pentru cei chinuiti



5 pasi simpli care te pot ajuta sa iti imbunatatesti notele pe care le primesti la cursuri. In acest fel, te poti imparti in mod eficient intre sesiunile de examene sau teste si viata sociala...

1. Pune-ti la treaba subconstientul!

Dupa o zi intreaga de invatat si luat notite, este preferabil sa te intorci acasa si sa te relaxezi. O pauza de o ora, pe care o acorzi propriei persoane, nu poate sa iti faca decat bine. Dupa aceasta perioada de deconectare, vei reusi sa "absorbi" mai multe informatii si vei da un randament mai mare.

Organizarea si revizuirea notitelor este importanta inainte de a merge la culcare. In acest fel, subconstientul tau va "acumula" mai multe idei, pe care le va "depozita" proaspete in memorie, pentru a doua zi.

2. Invatarea prin "colaborare" sau grupurile de studiu

Invatarea prin "colaborare" sau grupurile de studiu reprezinta un procedeu de echipa cu ajutorul caruia elevii care studiaza acelasi domeniu, tema sau subiect se sprijina, se sustin si se ajuta unul pe celalalt in eforturile lor de invatare. Este bine ca echipele sa fie alcatuite din trei pana la maximum cinci persoane - cu cat grupul este mai mare, cu atat va fi mai dificil sa ii implici in aceasta activitate pe fiecare in parte.

Fiecare membru al grupului il "imputerniceste" pe celalalt sa vorbeasca si sa contribuie la efortul comun si, de asemenea, cauta solutii pentru rezolvarea problemelor si pentru extinderea cunostintelor legate de subiectul studiat.

3. "Ustensile" de recapitulare foarte practice

Cardurile, notitele sau post-it-urile iti testeaza atat abilitatea de a recunoaste informatiile importante, cat si abilitatea de a le retine. Aceasta metoda este ideala in cazul definitiilor, a formulelor sau a listelor. Scrie subiectul sau intrebarea respectiva pe una dintre fetele foii de hartie (sau bucatii de carton) si raspunsul pe cealalta parte.

Este o metoda perfecta pentru studentii care invata pe fuga sau care au de invatat un volum urias de materie, care necesita recapitulare. De ce nu, o alta solutie este sa creezi o inregistrare audio a celor mai importante sau spinoase probleme ale materiei, pentru o scurta trecere in revista a acestora, pe drumul spre scoala sau facultate.

4. Atitudinea pozitiva

Adesea, se spune despre oameni fie ca vad jumatatea plina a paharului, fie pe cea goala. Atunci cand inveti, pastreaza-ti mintea deschisa si renunta la atitudinea pesimista si depresiva impusa de... jumatatea goala a paharului. Studentii au obiceiul de a percepe temele pentru acasa, testele si studiul cu o atitudine negativa. Totusi rezultatele satisfacatoare in acest domeniu te vor ajuta sa ajungi cu un pas mai aproape de cariera mult visata si dorita.

5. Invata pe branci si alimenteaza-te inteligent!

Afirmatia "Esti ceea ce mananci" contine foarte mult adevar. Ca atare, cu o noapte inainte de un examen, nu incepe sa te indopi cu mancare nesanatoasa, de la fast-food sau cu snack-uri. De asemenea, prea mult zahar iti poate "incetosa" creierul si te va face sa te simti lenta si obosita in ziua examenului.

Pestele nu face parte din meniul preferat al adolescentilor, insa nutritionistii iti recomanda sa mananci din plin peste. Carnea de peste este plina de vitamine care sunt benefice activitatii cerebrale si reprezinta o mancare ideala pentru seara dinaintea examenului.

Foloseste-te in mod eficient de capacitatile tale de memorare - doar in acest fel vei crea o baza perfecta pentru cunostintele pe care le acumulezi. Prostul obicei al amanarii momentului somnului, in noaptea dinaintea examenului, este aspru criticat de catre psihologi. Orele de odihna te ajuta sa te relaxezi si sa iti "fixezi" mai bine cunostintele.

La fel de criticat este si prostul obicei al "ingrasarii porcului in ajun", practicat frecvent de catre studenti. Psihologii ii incurajeaza pe studenti sa se foloseasca de resursele educationale pe tot parcursul anului scolar si nu doar in perioada imediat premergatoare examenelor. Doar in acest fel iti poti asigura note maxime in sesiunile de examene!


sursa: www.eva.ro

luni, 31 ianuarie 2011

Calm

Au trecut sarbatorile si toate bucuriile sezoniere
Nu ma incanta nimic acum, e un an greu plin de piedici ce trebuie trecute....probabil o alta etapa de maturizare inceata dar sigura
Ma aflu din nou in regasire ....au venit cei 22....sa ma faca sa imi dau seama ca nimic nu ma atinge....am sesizat ca mi-am redus consumul
Nu v-am mai incantat cu nimic in ultima vreme, din stres, lipsa de timp, lipsa de idei concrete si idealuri
Ma gandesc doar la ce voi face, care e scopul meu si cu ce ma aleg din toate astea, din tumultul de situatii in care m-am aflat in ultima vreme
Asi dori sa plec undeva departe de aici....departe de rautatile de zi cu zi, departe de invidie si ura....
punct