Hop

         Se spune ca de la iubire la ura e un singur pas....asa e de simplu sa treci de la o stare la alta fara vreun hop. Well...cat ne inselam noi in viata asta. Noi oamenii astia white hearted....ne inselam si de multe ori supraestimam potentialul celor din jur. Ne gandim ...si ce daca ala a fost asa sau celalalt asa, nu putem judeca toti oamenii in functie de asta. Nu , nu putem....dar precautia e o arma puternica. Intuitia de asemenea, atunci cand nu intra in scurtcircuit. Divinitatea e ...cea care adesea ne da semne pe care le ignoram si pe care nu le vedem cum si cand trebuie. De ce ne indoim de resursele cu care suntem inzestrati si picam in capcane greu de iesit? Poate pentru ca ne dorim ceva atat de mult, incat bagam asta fortat in sufletul nostru si nu ne mai pasa de ceea ce va trebui sa suportam. Poate din nesiguranta refuzam sa....refuzam, si acceptam mizerii , resturi si facem compromisuri grele. Ne autosabotam de multe ori, cand lucrurile pot fi foarte simple. Si unele chiar sunt simple....doar ca noua, oamenii, ne place de multe ori sa ne complicam existenta si sa bagam elemente in existenta noastra pe care apoi cu greu le mai scoatem, dupa ce lasa urme grele. Nimic de spus.....increderea e ceva atat de pretios , daca o dai e ca si cum te-ai vinde si ce iti mai ramane pana la urma?

Inimii mele...

Inimii mele ii este dor de tine. Nu a realizat pana acum.....timpul vindeca , dar si scoate in evidenta ce credeam ca am pus bine deoparte. E frumos acest sentiment cand este impartasit....dar oare tie iti este dor de mine? iti este dor incat iti vine sa-mi dedici secunda vietii tale? ritmul ei si viteza?
Inimii mele ii este dor de tine, si iti scriu aici pentru ca nu am unde sa-ti spun, pentru ca nu-mi dai voie....pentru ca ma simt departe de tot ce te inconjoara, atat de departe si totusi atat de aproape. Nici nu sunt sigura cu cine vorbesc, cu Mine sau cu Tine? atat stiu....imi vine sa plang frumos, pentru ca urat nu stiu. Imi vine sa plang inocent , dar ca o femeie ce doreste a fi puternica pentru a creste.
Stii ce ma intreb? ma intreb daca amintirile sunt ceva ce avem sau, ceva ce nu mai e al nostru....ma intreb , si inimii mele ii este dor de tine. Eu te-am pus bine aici, tu unde m-ai pus? te uiti si tu la mine cum ma uit si eu la tine cand mi-e dor? am surprins niste zambete, am surprins buzele tale si mangaierile pe mine si le-am tatuat acolo, sa nu le mai scot. Tu pe mine unde m-ai tatuat?

E greu cu dorul ....

De ce m-am frant ...

Credeam ca nu mai am nevoie de tine. Din nou m-am inselat. Mi-am incalcit un ghem cat mine de mare in suflet si ma chinui sa-l desfac, sa-l rearanjez , sa nu raman goala. Hey , nu ma vezi? striga franta oglinda mea....sunt aici si te astept cu bratele deschise. Nu ma vezi ! si ma doare !  Ceva ma doare tare si urlu in disperare si tu nimic....Tu esti neglijenta si nu te uiti la Tine.
    Ma dor toate . Car dupa mine sentimente si nobile si vinovate, si jucause, si noi....si totusi totul doare cand credeam ca timpul schimba viziunile, schimba ranile si vindeca. Eu credeam ca am sa cresc si....am crescut dar, nu egoist. Ci cu daruire, iar cu daruire, iar cu sufletul tot pe masura celui abandonat. M-am abandonat iar si acum ma caut....si am sa ma gasesc pentru ca doar Eu sunt fericirea. Intoarce-te si uita-te in oglinda.....acolo e TOTUL.

....poti simti ca esti viu, si fara sa te doara , stiai?