Dur

Fac ce fac si ajung la oameni...insa ei nu mai ajung. Au cazut zapezi peste noi sa ne spele pacatele si rautatile, si inca oare cat mai trebuie sa cada sa purifice totul? acum greoi pasul isi creeaza un drum sa ajunga la mica rutina. Troienele ne-au inghesuit in case ca in niste lacustre pustiite. Nu mai exista vremurile in care de era ploaie sau ger, luai pana sa formulezi versuri sau randuri, si nici vremurile cand vorbele dulci se gaseau la plicuri sigilate cu ceara. Traim intr-o lume plina de urat, arta uratului si ne chinuim sa descoperim frumosul. E alb acum peste tot, si abia abia de mai gasesti cate o culoare sa iti duca irisul pe alta cale, mai calda si mai putin dura decat alb...obsesie.