Asi dori sa iau viata de la zero....fara sa las in urma lucrurile pe care le-am invatat. Vorbind de oameni, e discutabil.
In ultima vreme nu stiu daca pun concluzii sau pur si simplu le trag de la sine.Incerc sa ma apropii de oameni care la prima vedere imi sunt dragi, incerc sa ma descurc prin lucruri care la prima infatisare par simple insa cu siguranta gresesc. Nimic din ceea ce se vede nu e ceea ce pare, si cu cat un lucru pare mai simplu pe dinafara, pe atat de complicat se manifesta in interior. Oamenii dezamagesc si prin asta se uzeaza, la fel ca si obiectele indiferent de structura lor. Fiecare la randul nostru dezamagim cumva cu sau fara voie. Poate ne e dat sa nu cautam perfectiunea , ci sa apreciem formele tragice si in total dezacord cu armonia. Nu armonia ne-a construit, ci modul in care am evoluat si ne-am format ca mingiile de cauciuc care au strans de-a lungul drumului lor sute de particule de praf. Am dedus ca atunci cand suntem cuprinsi de teama, ranim pentru a ne apara. Atunci cand avem amintiri negre si ne agatam permanent de episoadele neplacute care ne-au conturat in timp, tindem sa aruncam in gol cu franturile de fragmente care ne-au facut sa ne conturam in lumina si sa radiem. Ma intreb din nou de ce frumusetea si linistea nu se materializeaza astfel incat sa le dorim, sa le atingem si sa scoatem rostul din ele. Incerc sa deschid ochii larg si sa traiesc drame ale unor oameni care isi vindeca momentele cu medicamente prost facute din bucuriile celor din jur.....incerc apoi sa le aplic dupa aceiasi reteta transmisa din generatii in generatii si imi dau seama ca am o chimie diferita de cea a multor oameni. Oare ofer mult, sau cer mult?
...sau poate sunt prea egoista, uneori prea singura in universul meu. Am invatat mereu din greseli si am dat foc paginilor proaste pe care le marcasem. Am realizat ca nu imi folosesc la nimic si ca timpul le-a transformat fara ca eu sa vad pe moment, in experiente pure si simple care nu au nevoie de prezentare. Of scriu atat de rar si atunci cand o fac ma caut , pe cea de altadata, si nu sunt
Iubesc sa stau aici, iubesc sa imi devorez gandurile si sa le astern pe foi. Aici cuget si va citesc.....nu stiu daca mai iubesc si oamenii de alta data, sau macar vreunul. Punct
