Mască la mască

Uneori e bine să faci experimente. Așa aflu cât de fascinantă este dualitatea umană și cum funcționăm cei mai mulți dintre noi la nivel conștient sau inconștient. Oamenii au răspunsuri clare pe anumite seturi de întrebări sau pe anumite situații de viață, cum ar fi cea legată de așteptări. Un om fiind întrebat ce dorește de la cei din jur va spune sinceritate și autenticitate. Dar este el dispus să ofere același lucru la schimb? NU, pentră că în fața unui adevăr mai puțin plăcut, apare revolta. Omul dorește să audă doar ceea ce îi convine și îl validează, să fie mințit frumos pentru a se simți bine.
Ideea despre comportamentul pe care cei din jur ar trebui să îl aibă este defapt un scenariu scris frumos și bine conturat căci până la urmă câți dintre noi acceptăm autenticitatea si clișeul "fii tu insuți" al celor de lângă noi?
Ceea ce dorește ființa umană în întregul ei, se rezumă defapt la emoții. Nu contează dacă te prefaci sau ai un comportament disimulat. Nu faptul că ești sincer contează, ci să îți asumi un rol pe care să îl joci cât mai bine. Iubim măștile și pe posesorii lor, atât timp cât ne creeaza iluzii deșarte și ne fac să simțim ceea ce dorim, iar dacă cineva îndrăznește să fie diferit, să fie el insuși și autentic dar nu corespunde unor așteptări, este bârfit, devalorizat sau izolat.
Mereu se spune ceva și se așteaptă altceva. Oamenii nu doresc să știe cine sunt ei cu adevărat, ci sunt în căutare de senzații, preferând o minciună frumos cosmetizată în locul adevărului inconfortabil.
Interacțiunea mască la mască te face sa fii trist, superficial, te forțează să joci roluri și să pretinzi și celorlalți să facă la legat de tine. Alții aleg să se maturizeze, să trăiască real, să fugă din temnițele construite de propriile frici și îndoieli, ale lor sau ale altor oameni, ale familiei sau prietenilor.
Puțini sunt cei care înțeleg să trăiască o viață pe care să nu o explice, să facă ceea ce doresc, să nu trăiască după tipare prestabilite, să nu se alinieze scenariilor repetitive ale societății, să nu îi intereseze prejudecățile limitative. Nu e treaba nimanui cum își trăiește cineva viața și ce îl face pe acel om să fie fericit, iar cei care emit păreri și încearcă influențe, o fac din teamă și comoditate și pentru ca ei la rândul lor au făcut compromisuri, au renunțat la propria autenticitate și vor ca cei din jur să facă la fel.
 Refuz sa port mască, e prea cald și vreau sa respir. Vreau să îmbrățișez când simt și pe cine simt și nu am să mă aliniez planetelor sociale degradante. Eu am ales diversitate în loc de superficialitate și lucrez zilnic la asta. Detaliile fac diferența. M-am eliberat,

Cu drag, -A