Iubirea adevărată e cea pe care noi inșine ne-o dăruim, e respectul cu care ne tratăm propria persoană. Doar făcând asta, devenim capabili să apreciem și pe cel sau cea de alături cu care dorim să construim, să dăm sens unor lucruri șă alături de care vrem aventuri minunate prin viață.
Iubirea NU înseamnă suferință. Dacă suferi în relațiile în care spui că iubești, defapt ești profund rănit în ego, stai alături de cineva care nu corespunde unor așteptări personale ale tale. E clar ca nu poți accepta o persoană așa cum este ea pentru că nu îți satisface nevoile, așteptările, dorințele și EGOISMUL. Suferința ta provine din lipsa de iubire de SINE.
Iubirea e bucurie, fericire si extaz. E un sentiment de care te bucuri tu, pentru ca ești capabili să oferi, pentru că celălalt primește ceva, pentru că oricum toată viața ești nevoit să locuiești și să trăiești cu tine însuți și modul în care faci asta, se va proiecta și în relația ta. Când ești suficient de conștient de tine, realizezi că atunci când ești rănit sau nemulțumit vrei să deții controlul și ai tendința de a schimba persoana de lângă tine pentru că nu o accepți asa cum este. De aici reiese lupta pentru putere, care este mereu prezentă, pentru ca erou vrea să fie ego-ul indiferent de costuri și riscuri.
Iubirea nu cere compromis, nu cere sacrificii, nu cere să renunți la persoana ta și nici să te prefaci pentru a susține o iluzie. Vrem în viața asta ca partenerii noștri să fie totul, să fie conform standardelor impuse de mintea noastră. De ce te simți aiurea când cel de lângă tine este doar ceea ce este el și atat? Până la urmă suntem atrași de modelul ideal din capul nostru sau de omul din fața noastră? E trist dacă vezi doar varianta revizuită și adăugită, te anunț că asta nu are legătură cu iubirea.
Cand ai de oferit dragoste adevărată, înseamnă să ai înțelepciunea necesară să înțelegi că fiecare om are o libertate de a fi ceea ce își dorește și cum își dorește, fie că tu eși deacord cu asta sau nu, fie că îți convine asta sau nu, iar tot ce trebuie să faci este să îți accepți partenerul așa cum este el și cu tot ce vine el. Dacă nu există acceptare, nu vei putea iubi și trebuie să te eliberezi și tu și să-ti eliberezi și partenerul, înainte ca relația să devină un câmp de luptă cu piereri din ambele părți.
De aceea ne-a dat divinitatea experiențe, sentimente, suferințe și resentimente. Să învățăm că fiecare dă atât cât simte și cât poate. Între ceea ce îți place la tine și ceea ce nu îți place, tu esti persoana care ridică bariere, iar ceea ce nu adori la tine ajunge o pictură pe cel de lângă tine. Integrează-ți umbra , asumă-ți partea întunecată pentru ca ea va ajunge o reîncarnare perfecta în partenerul tău, și atunci vei mai fi capabil să iubești?
Iubirea e complexă, înseamnă altceva, și cu siguranță nu se definește prin "Te iubesc dacă..."
Săptămână luminată vă urez.
Cu drag,
-A
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu